41 intre totdeanua si niciodata

De ce am plecat eu azi, cu noaptea-n cap, spre muzeu? Pe un peron pe care aştepta un cartier întreg un răspuns la o întrebare asemănătoare, apoi într-un tramvai doldora de probleme şi de zăpuşeală, prinsă între Shogun şi Pentru totdeanua şi încă o zi, mirosind ca Li spunându-i lui, cu ochi scăpărători, că te iubesc, că vom fi împreună pentru totdeanua şi că e bine... Iar sub Podul Grant, printre linii şi vagoane dezafectate, au răsărit sute de maci. În birou se vorbeşte despre abator, despre doctori, despre trădare. Soarele-mi bate direct din faţă, dar e singura chestie care nu ma deranjează. Ce uşurare că uneori mai dai şi peste niciodată...