sâmbătă, 2 februarie 2008

Bric-à-brac

Şi dacă e sâmbătă, e zi de ordine şi curăţenie. Şteg praful, bag aspiratorul, scutur cuvertura, iau la mână cărţile şi hârtiile care s-au strâns, mă mir... Am pe birou nelipsitele instrumente ale pişcotarului despre care am mai vorbit (24-Fun, Time Out Bucureşti, catalogul IFB pe ianuarie – februarie 2008), o longilină ciocolată Toblerone din care tot mănânc de 6 zile încoace şi nu se mai termină, două numere din revista le Magazine Littéraire (februarie 2007, decembrie 2007), Tropicul Capricornului, o invitaţie la o seară de lectură la IFB pentru joi, 7 februarie, o factură pe care am descoperit-o neplătită şi câte şi mai câte bileţele pe care am notat câte şi mai câte minuni. Am un coleg care colecţionează astfel de hârtiuţe, ba mai scrie şi cărţi despre ele. N-ar fi rău să mă apuc să le iau şi eu pe ale mele şi să le citesc. Pe una am scris cu liniuţă şi de la capăt: cazier, reportofon, tuns, bocanci, pulover, telefon. Pe alta am notat parole pentru diverse site-uri. O chitanţă la BCR. Un număr de telefon şi un nume, în paranteză turism. Cartea de vizită a unui director de bibliotecă din Baia Mare. Muzeul Kalinderu pe faţă, o socoteală pe verso. Bilet de intrare la Muzeul de Istorie. Vreo câteva adrese de mail mâzgălite pe te miri ce. Pe un post-it verde am notat o frază amuzată, spusă de o vânzătoare pe când probam nişte pantaloni, anul trecut, prin decembrie: ... aveţi haina peste fund... O jumătate de coală de hârtie: Adorno, Eva Braun, Elfride Jelinek, futile et foutile, il serait barbare d’écrire un poème après Auschwitz. O listă cu cărţi pe care aş vrea să le citesc. Un post-it galben cu : din toate câte au fost au mai rămas zilele lungi ale somnului * fiinţele acestea ciudate care mă fură chiar şi atunci când pe nesinţite mă însoţesc. Nu ştiu ce e cu porcăria asta de text, nu-mi aduc aminte când am scris-o sau dacă am copiat-o de undeva. Apoi o foiţă pe care am înşirat nişte nume : patti smith, cocorosie, cranes, david shrigley, diego el cigala, iman maleki, mountain goats. Pe verso termen-buget-obiectiv-mijloace. Cam atât.

Un comentariu:

Anonim spunea...

Cate foi, foite si foicele nu inmagazineaza un om in viata lui, pe birou, sub birou, in toata casa si apoi la cosul mereu neincapator de gunoi? E ametitor insa ca nu le poti gasi un punct in comun, sunt atat de disparate, momente scrijelite pe o foaie care isi pierd esenta din momentul in care ai pus hartiuta jos. Pana la urma, intre foite si pozele ingalbenite ar fi o asemanare: ambele isi ascund à merveille instanta creatoare.