Iar tu nu ai insistat.
Uneori îmi iau masca dominatorului și ies. Mi-e teamă de oameni, mă fac că nu-i văd. Cu spatele drept, cu mândria pictată pe față.
Dacă te întâlnesc, zici : de un'te cunosc?
Mă confunzi! Plec.
Ești o muză! îmi strigi din urmă. Te voi sculpta în piatră. Îți voi face mâini de piatră, te voi face toată din piatră... călcând rufe de piatră cu un fier de călcat de piatră, pe o masă de piatră. Și vei purta un capot din piatră și toate măștile tale vor fi din piatră... Nu pleca! Fii tu mereu femeia mea din piatră!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu